Croatia 2011

Moş Crăciun mi-a lăsat primul cadou – setul de vase emailate BEBE

Astăzi Moş Crăciun mi-a făcut o surpriză. Pentru că sunt băiat cuminte a venit mai repede şi mi-a lăsat primul cadou: o cutie albastră cu o inimioară roz, un bebelaş şi mămica lui. Am deschis repede şi ce să vezi: înăuntru era un set de vase albastre numai bun să mă joc cu el.

BEBE set de vase emailate, pentru că aşa se numeşte cadoul, conţine:

  • o oală cu capac,
  • o crăticioară cu capac,
  • un castronaş,
  • un bol
  • şi o farfurioară întinsă.


Mama a fost şi mai încântată: acum poate să îmi pregătească mâncarea în ele pentru că încape exact cât pot eu să mănânc o dată. Parcă sunt făcute special pentru mine!

Mâncarea pregătită şi servită în aceste vase este gustoasă şi sănătoasă! Pentru că materialul din care sunt fabricate – emailul – este un material cu grad de risc zero asupra sănătăţii, indiferent de temperatura la care este preparată mâncarea şi este antibacterian, aşa că mama poate fi sigură că îmi oferă hrana gătită 100% sănătos.

De asemenea, emailul asigură prospeţimea mâncării gătite, întrucât recipientele sunt mici, aromele nu se risipesc, iar vitaminele nu se pierd.

Copii dacă voi nu aţi primit încă BEBE set de vase emailate să le ziceţi la mămici că se găseşte în toată ţara, în farmacii, în magazine cu articole pentru copii, în magazinele bio sau în hypermarketuri (de exemplu Auchan). În plus, se poate comanda de pe site-ul VES , din secţiunea de magazin online dedicată acestui produs (http://magazin.ves.ro/produse.php).

Se găsesc şi alte culori de exemplu roz pentru fetiţe sau verde pentru fetiţe şi băieţi.

2 ani!!!

Împlinesc imediat un an şi jumătate…:)

Cum trece timpul….

Imediat împlinesc un an şi jumătate…Uitându-mă în urmă, îmi da seama că timpul trece şi eu nu mai sunt  un bebeluş, sunt deja un copilaş.

Îmi place foarte mult afară, în parcuri, laWeekend, la bunici, cu copii, dar cred ca fiecare copilaş adoră să iasa afară, la joacă, mai ales după o iarna atît de lungă…

Las imaginile să vorbească în locul meu…:).

Ce am mai facut, in ultimele luni…

Mami îţi urează LA MULŢI ANI!!!

ianis si corinaDacă cineva m-ar fi întrebat acum câţiva ani: „Vei avea emoţii la aniversarea copilului tău?” Aş fi raspuns: „Probabil, cu organizarea evenimentului, cu invitaţii, sau ceva asemănător”. Acum dacă mă întrebaţi ce-am simţit când fiul meu a împlinit un anişor, aş răspunde cu totul şi cu totul altceva… Când au plecat invitaţii, când m-am “liniştit“ (aparent), mi-am dat seama câtă încărcătură emoţională a avut acestă zi şi va avea de acum înainte cât voi trăi… şi cred că până nu eşti pus în situaţie nu realizezi ce înseamnă pentru o mamă să serbeze aniversarea venirii pe lume a copiilor ei.
mai departe

Am împlinit un anişor…

ianis 1 anCe e în mintea mea, acum la un anişor… nu veţi putea ştii niciodată… sau… poate odată o să vă povestesc… Mă mai gândesc…

Cum a trecut acest an din viaţa mea? Pentru mine,  zic eu că bine, poate pentru cei din jurul meu puţin mai greu… sau poate nu… la început cred că erau nerăbdatori să vin pe lume, odată ce m-au văzut s-au liniştit şi s-au bucurat, iar apoi au început alături de mine (eu să descopăr, ei poate să redescopere) acest miracol pe care ni l-a dăruit Dumnezeu… viaţa. Şi pentru mine este fascinantă fiecare zi, pentru că zilnic învăţ şi descopăr câte ceva… Şi  cred că şi pentru cei din jurul meu… este un miracol, cum de la bebeluşul micuţ şi neputincios, am învăţat să stau în funduleţ, să-mi coordonez mişcările,  să mă târăsc, să merg în 4 labe, să umblu, să comunic să mă hrănesc, să mă joc … mai departe

Pupici de la mare

Se spune că o imagine face mai mult decât 1000 de cuvinte… Nu stau acum să vă scriu cât de bine ne simţim toţi 3 la mare, uitaţi-vă la poze:

Am un nou jurnal făcut de mămica mea

Daţi un click pe poză:

jurnal nestle

Ianisel la 9 luni

Am ajuns la 9 luni… stau foarte sigur pe mine în fund, nu mi-e frică dacă cad… mă ridic într-o clipită. Acum mă plimb în patru labe prin toată casa. Nu-mi place în picioare, stau puţin, fac doi  paşi să o bucur pe mămica şi repede mă trântesc şi merg iar în patru labe. E mult mai uşor. Îmi apuc jucăriile făcând pensa digitală şi le arunc pe toate jos… nu-mi prea plac jucăriile, sunt interesat mai degrabă de telecomandă, sticle, cutii, etichete, etc. Pe toate le-aş mânca dar mi le scoate repede cineva din guriţă. Am voie să mănânc numai supică, pireu de fructe sau legume, mămăliguţă, brânzică şi bineînţeles lăptic fără de care nu merg la culcare. Mămica tot caută reţete noi, îmi  pregăteşte totul ca la carte să cresc mare şi sănătos. Nu-mi place în casă şi am noroc tot cu mămica care mă scoate în fiecare zi în societate, prin parcurile din jur şi în week-end. Nu prea îmi convine  că tăticul e tot plecat, mi se face dor de el, dar şi când vine acasă ne jucăm până ne ia somnul. mai departe